Am intrat în linie dreaptă în pregătirile pentru sărbătoarea Crăciunului. Mulți oameni din lumea întreagă au impresia că sărbătoarea Crăciunului este un fel de „jucărie cosmică”, un cadou în sine, dat umanității spre propriul său deliciu.

De aici este doar un pas până când fiecare face ce vrea cu această „jucărie”, așa că esența sărbătorii Crăciunului se pierde printre panglicile și ambalajele propriilor noastre „proiecte de celebrare”.

De ce nu putem face ce vrem cu Crăciunul?

În primul rând, din cauza istoricității sale. Sărbătoarea nașterii lui Mesia – căci aceasta este esența Crăciunului – nu este o invenție filosofică, o idee lansată în lume, rămânând ca fiecare să facă ce dorește cu ea. Nașterea Domnului Isus este un fapt istoric și real, consemnat în Evanghelii. Este bine să celebrăm Crăciunul pentru a comemora, an de an, istoricitatea creștinismului, faptul că acesta este indisolubil legat de un personaj istoric, în carne și oase, Isus din Nazaret, Om și Dumnezeu adevărat.

Fără întruparea reală a lui Mesia în ieslea Betleemului, creștinismul s-ar prăbuși într-o clipă!

Crăciunul este pentru noi, însă nu este al nostru! „Pentru noi” fiindcă nașterea lui Isus este o veste mare, „o bucurie pentru tot poporul” (Luca 2:10): avem un Salvator! Crăciunul nu este „al nostru” fiindcă nu noi l-am cauzat, nu noi l-am inventat. Deci, nu este nicidecum „jucăria noastră”.

Nu putem face ce vrem cu sărbătoarea nașterii lui Mesia deoarece celebrarea sa autentică ar trebui să includă nu doar ideea de Crăciun, ci și aplicația istorică originală a acestui eveniment. Aplicația istorică la care mă refer este salvarea din păcat și moarte eternă.

În concluzie, Crăciunul este sărbătoarea soluției lui Dumnezeu pentru salvarea omului din păcat, în persoana lui Isus Hristos. Ar trebui să celebrăm Crăciunul doar în baza acestui măreț adevăr. Cum să o facem în mod practic? Să dăm fiecare un răspuns!

Pastor Costel Ghioancă