Fiecare om este înzestrat cu instinctul de apărare. Atunci când ne simțim amenințați, în creierul și în corpul nostru se declanșează mai multe reacții care au rolul de a ne pregăti să facem față unui pericol iminent.

Numai că în viață sunt multe situații care ne depășesc. Pur și simplu, nu avem niciun fel de control asupra lor. Mai ales când intri în necazuri pentru „o facere de bine” în Numele lui Hristos este foarte dificil să întreții un schimb de „argumente” care să te favorizeze pe tine.

Totuși, suntem încurajați de faptul că ne apără însuși Dumnezeu. „Dar fiindcă vedeau lângă ei pe omul care fusese vindecat, nu puteau zice nimic împotrivă.” (Faptele Apostolilor 4:14). „Dovada” lucrării lui Dumnezeu era acolo, „în carne și oase”, lângă Petru și Ioan, iar Sinedriul nu prea avea ce să zică. Domnul le-a închis gura acestor lei.

Tot astfel, Domnul știe când și cum să ne apere atunci când rămânem lângă El și voia Lui. Dovezile lucrării Lui în noi și prin noi vor fi o mărturie greu de combătut. Așadar, trăiește adevărata ucenicie, în dedicare și ascultare față de Dumnezeu. În rest, te apără El. Și dacă nu aici, te va apăra acolo, în acea mare zi, când vom avea cea mai mare nevoie de apărarea Lui!

Pastor Costel Ghioancă