Unde este Dumnezeu? Aceasta pare să fie una din cele mai frecvente întrebări din existența oamenilor de pretutindeni. De la atei sfidători până la credincioși dedicați, care trec „prin valea umbrei morții”, toți par să pună la un moment dat această întrebare: „Unde este Dumnezeu”? Sunt aproape sigur că și tu, dragă cititorule, ți-ai pus cel puțin odată în viață întrebarea amintită mai sus.

Ceea ce mi se pare desobit de frumos și cu mare impact este că de fiecare dată când sărbătorim întruparea lui Mesia, primim cel mai clar și mai profund răspuns la frământarea noastră: Dumnezeu este cu noi! Profetul Isaia, proorocea într-un moment de criză din istoria împărăției lui Iuda: „De aceea, Domnul însuşi vă va da un semn: „Iată, fecioara va rămâne însărcinată, va naşte un Fiu şi-I va pune numele Emanuel” (Isaia, 7:14). „Emanuel” se traduce prin expresia „Dumnezeu este cu noi” și tocmai asta au vestit îngerii pe câmpiile Betleemului: „Dar îngerul le-a zis: „Nu vă temeţi: căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul: astăzi, în cetatea lui David, vi S-a născut un Mântuitor, care este Hristos, Domnul” (Luca, 2:10,11).

Întruparea Mântuitorului este dovada de neclintit că Dumnezeu nu a abandonat omenirea care L-a abondat pe El. Toți cei ce numără anii istoriei începând de la Hristos sunt nevoiți să recunoască evenimentul nașterii lui Mesia. Mai mult chiar, deși Dumnezeu putea fi cu noi în multe forme – așa cum a fost în vechime – printr-un nor, printr-un stâlp de foc sau altfel, El a ales să fie cu noi, fiind ca noi. Aici este marea minune! În nașterea lui Mesia vedem o prezență divină care nu numai că însoțește umanitatea, ci intră în țesătura acesteia. „Emanuel” ne vorbește despre o prezență divină de care ne bucurăm în profunzimea ființei noastre ca dovadă a dragostei nemăsurate a lui Dumnezeu.

Ținând seama de cele amintite anterior putem înțelege mai bine mesajul îngerilor. Vestea bună este că asumarea umanității de către Hristos presupune în același timp și răscumpararea ei. Domnul nu „vine cu noi” pentru a fi un spectator la dezastrul umanității, dimpotrivă, „intră în umanitate” spre a o elibera de cancerul păcatului și de blestemul Legii, totul prin credința în Hristos, Omul perfect.
Lumea de după Mesia – și până când El va reveni a doua oară – nu este pefectă, însă este iremediabil schimbată. De la venirea lui Mesia în lume și până astăzi, o mulțime de oameni căzuți se bucură de reversul întrupării: Hristosul îmbrăcat cu omenirea face posibilă îmbrăcarea oamenilor cu Hristos!

Costel Ghioancă